căutare personalizată

Viena

Prater

 

Metrou (U-Bahn): U2-Karsplatz

Bus: 11A - 77A - 80B - 84A - N29

Tamvai: N

 


Praterul, întinsul parc natural dintre Dunăre şi dreapta Canalului Dunării, este asemenea unei lumi deosebite. Este plin de viaţă şi emoţionant ziua şi devine o zonă crepusculară noaptea. Parcul acoperă o suprafaţă de 1287 ha., întinzându-se spre sud aproape 10 km. de la intersecţia Prater prin fosta "Augebiet" până la capătul Praterului. În prima secţiune se întinde aşa numita "Wurstel" sau "Volk" Prater cu clădiri unde poţi mînca, săli de dans, o roată gigant, căluşei, parcul dinozaurilor etc.


Parcul de distracţii s-a dezvoltat peste ani, având o istorie bogată. Primele referinţe documentate despre această zonă, care a fost la început o pădure virgină, se duc înapoi în sec.12. Această zonă a fost teren imperial de vânătoare, apoi în 1766 a fost oferit publicului larg de către împăratul austriac "omul poporului" Josef II. Curând după aceea, o serie de afaceri pentru amuzament au apărut (carusel, trageri la ţintă, tarabe cu mâncare) pentru a distra oamenii şi a le întreţine forma fizică. Locuitorii Vienei se distrau călărind caii frumos executaţi ai caruselului "Hutschpferde") şi se amuzau legănându-se la înălţimi (de unde şi numele de Ringelspiel). Astfel li s-a dat orăşenilor propriul loc de recreere. Artificiile lui Stuwer precum şi înălţarea baloanelor la sfârşitul sec.18 îi aduceau pe vienezi la terenurile de bâlci ale Praterului. Conform tendinţei generale a vremii, facilităţi pentru educaţia naţională (ca teatre, muzeul de ceară, muzeul uman "Prauschers Panoptikum" cu 2000 de obiecte, acvariu, planetariu) au fost construite.

Cea mai mare senzaţie în bătrânul Prater au fost spectacolele excentrice în care oamenii vedeau pitici, oameni păroşi, gemeni siamezi şi alte monstruozităţi. Grasa Prater-Mitzi sau Kobelkoff (rusul "omul tors") precum şi teatrul magic de fantome Kratky Baschik adăugau un plus de distincţie acestui peisaj bizar al Praterului. Odată cu dezvoltarea tehnologiei şi apariţia electricităţii, şirul de distracţii de la Prater a devenit din ce în ce mai divers. În epoca maşinii cu aburi, Basilio Calafati, un om din Trieste, a creat primul carusel acţionat de o maşină cu aburi în 1844. Mulţi oameni, tehnicieni sau oameni legaţi de spectacol din toate colţurile Austro-Ungariei, dar şi din alte părţi ale Europei şi-au realizat ideile în ilustrul parc de distracţii vienez.


Engezul Basset a ridicat Roata Gigant Ferris (Riesenrad) în 1897, care rezistă şi azi. Când a apărut cinematograful, primul cinematograf din Prater a fost deschis în 1886. Electricitatea a adus la Prater prima cale ferată electrificată din grotă (Grottenbahn) în 1898. Această cale ferată de basm a fost prima de acest fel din Europa. În momentul în care aeroplanul s-a dovedit a fi foarte popular, primul "carusel aeroplan" a fost construit în 1911. Acesta a fost urmat în 1926 de primul "circuit de întreceri moto", şi primul "tren fantomă" în 1933. În 1928 s-a achiziţionat "mini calea ferată" (Liliputbahn), o versiune micşorată a locomotivei cu aburi. În 1935 un antreprenor din Chicago a adus la Prater "trenul zburător", o construcţie ce nu avea legătură cu şinele.
Praterul şi-a schimbat profilul, s-a modernizat şi s-a adaptat în funcţie de cerinţele şi tendinţele timpului.Doar câteva au rezistat până azi. Atracţiile care nu-şi vor pierde popularitatea sunt:

Între 1909-1944 rollercoasterul (Hochschbaubahn) de dimensiuni imense a fost ca un magnet atrăgând vizitatori în Prater. După război, s-a construit o versiune mai mică (Neue Wiener Hochschbaubahn). Înghiţită de istorie a fost şi celebra „Veneţia la Viena”, în jurul sfârşitului de secol, pe locul unde azi se află Kaiserwiese, şi care era o lume de iluzie a lagunei Veneţiei recreată artificial.
Caracteristic Praterului vienez este Praterau, zona verde, naturală, un loc de recreere cu copaci, poieni şi eleştee.Pe aici trece Hauptallee cu castani de-o parte şi de alta. Aici se ţineau parăzi ale florilor multicolore, în prezenţa cuplului imperial şi al primarului Lueger. De-a lungul ei s-au construit 3 cafenele faimoase, care din păcate nu au supravieţuit. Totuşi Lusthaus, construită de Canevale în 1783, se poate găsi la capătul aleei.
„Variete Leicht” s-a pierdut în uitare; pentru mult timp însă a fost locul unde starurile de film şi artişti ai vremii (Aslan, Jeritza, Moser, etc.) au întreţinut şi amuzat audienţa Praterului.
Praterul găzduieşte un centru de expoziţie. Era locul unde în 1873 s-a ţinut Expoziţia Universală. Rotunda, o clădire încoronată cu un dom, a fost distrusă de un incendiu în 1937. Tot ceea ce a mai rămas din clădirea istorică sau din echipamentul Praterului a fost distrus în cel de al doilea război mondial. Dar parcul s-a reconstruit, a renăscut, fiind un mijloc permanent de amuzament şi distracţie a oraşului Viena.


Alte atracţii ale Praterului:

  • Capela Maria-Grun, o bisericuţă de pelerinaj aflată pe un loc sfânt (altar). Tabloul „Maria-Grun” de deasupra altarului este un obiect de veneraţie. În fiecare an în noiembrie aici are loc liturghia „Hubert” pentru vânători.
  • Planetarium, un cadou făcut de familia Zeiss în 1927.
  • Prater Constantin Hill, este un deal făcut de mâna omului din pământul săpat când s-au ridicat clădirile pentru Expoziţia din 1873, şi a fost numit după Şambelanul Şef al împăratului Franz Josef, Constantin de Hohenlohe-Schillingsfurst.
  • Parcul dinozaurilor, construit în 1993 (Dinopark) este populat cu dinozauri electronici într-o ambianţă preisorică.
  • Prater Museum, situat la începutul bulevardului principal, redă istoria Praterului de la un teren de vânătoare la parcul de azi. Muzeul pune accent pe istoria clovnilor, a perioadei înfloritoare a teatrului de păpuşi (marionete), ventriloci, Mătuşa Sallys şi legendarul „Praterfesten”.
  • Parcul Poporului din Prater (Volksprater)
  • Casa plăcerii (Lusthaus), un restaurant-cafenea la capătul bulevardului principal al Praterului. Acum 400 de ani a fost locul de retragere pe timpul verii construit de Canevale în 1783 la cererea împăratului Joseph II. În 1814, în timpul Congresului de la Viena, monarhii aliaţi şi generalii lor sărbătoreau aniversarea bătăliei de la Leipzig când Napoleon a fost înfrânt. În jur de 18.000 de soldaţi au fost atunci trataţi la mesele puse în jurul clădirii.
  • Prater Ziehrer Monument, o statuie mare a compozitorului C.M. Ziehrer (1843-1922) în uniforma Deutschmeister realizată de Robert Ullmann în 1960.

 

Mai multe informatii gasiti pe www.praterservice.at

© 2009 HartaEuropa.com

Viena